Dar pana cand Joaca doar cu Copiii?

 Dar pana cand Joaca doar cu Copiii?

Autori articol: Silviana Visan Carter si Emilian Ciprian Ene 

Ieri am fost la o zi de nastere! Un baietel cu care facusem actorie mai demult, la una din gradinitele unde merg, a implinit 8 ani, si m-au chemat ai lui la ziua de nastere, sa ma joc jocuri cu copiii.

'' La multi ani''  din nou pe aceasta cale suflet desavarsit :) 

A fost magnific sa vad ca jocurile si toate povestile, facute cu el si cu inca cativa copii,  cu care tot asa facusem acum cativa ani actorie, dau roade!! M-am simtit tare importanta si chiar am simtit ca am avut grija de o generatie intreaga :)

Baietelul mi-a marturisit ca e deja actor,  intr-un spectacol iar o fetita era ca untul pe paine cand inventa povesti: totul curgea si ma uitam cu ochii iesiti din cap la roade si la scumpii, genialii din fata mea.

La un moment dat, cand am luat o mica pauza sa beau si eu apa, un tatic care trasese cu ochiul la noi, cum ne jucam in gradina, veni aproape alergand spre noi, cu o energie si un zambet ca de copil. Cand a ajuns la noi insa, nu a spus nimic, dar eu am simtit ca ar fi vrut sa spuna: '' Hey vreau si eu sa ma joc''

Am simtit sa-i iau pe toti parintii si ne-parintii de acolo atunci si sa ma joc cu ei, intocmai cum faceam si cu copiii...parca erau niste copii mari cu care nu avea cine sa se joace, asa stateau si discutau ...! Unii tristi, altii absenti...ca niste copii fara jucarii!

Unii discutau cu gandul doar la grijile si problemele de acasa, altii tristi si seriosi ca la un job.

Poate nu stiti, dar o asistentă medicală (cu zeci de ani de experienta in domeniu paliativ) a împărtăşit cele mai întâlnite regrete ale oamenilor aflaţi pe patul de moarte. Aceasta a povestit emoţiile şi temerile experimentate de cei mai mulţi dintre pacienţi ei, incluzându-le într-o carte dedicată muncii sale, scrie upliftconnect.com

Unul dintre cele 5 regrete este: ‘’ Mi-aş fi dorit să fiu mai fericit.

Acesta este un regret surprinzător de comun. Mulţi nu şi-au dat seama până la sfârşit că fericirea este o alegere. Oamenii rămân blocaţi în vechile modele şi obiceiuri. Aşa-numitul „confort“ al familiarităţii i-au făcut să se lase pradă emoţiilor şi vieţii fizice. Teama de schimbare i-a făcut să se prefacă din dorinţa de a-i mulţumi pe ceilalţi. Când şi-au întors faţa către ceea ce simt, au dorit să râdă din tot sufletul şi să revină din nou în viaţa lor’’

Citeste mai mult: http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/cele-mai-mariregrete-oamenilor-aflati-patul-moarte-marturiile-asistente-cuzeci-ani-experienta-1_5941338f5ab6550cb822e688/index.html

Oare pe patul mortii vom fi ingrijorati ca nu am rezolvat ceva anume, sau vom regreta ca nu ne-am bucurat mai mult?

Imi doresc  deci sa integrez in viitor , la o onomastica si joaca cu parintii, nu doar cu copiii, mai ales ca eu deja ma joc cu adultii separate la Cursul meu de Improvizatie,asa ca daca cunoasteti onomastice sau evenimente unde sunt parinti si copii, spuneti-mi si mie de ele oameni buni, ca am chef de jucat nu gluma!!!

Dar pana cand Joaca doar cu Copiii?